Pestera duhneste a putrefactie. Mainile mele sunt zgariate pana la os. Mizeria imi cuprinde ranile deschise si nu le lasa sa se cicatrizeze.
In fata mea un culoar pe langa peretele lateral se intinde in fata ochilor mei. este atat de ingust incat ca sa pot trece pe acolo si sa ajung de cealalta parte sunt nevoita sa imbratisez peretii reci si sarmosi. Daca reusesc sa trec de acest drum cu bine sunt salvata macar pentru moment.
Primul lucru pe care il fac scotocesc pe margini dupa o torta. Stiu ca este plin aici de ele din cauza asaziselor ritualuri pe care Zlatan impreuna cu prietenii lui le fac la fiecare sfarsit de luna.Planuri intregi de scapare imi inunda mintea, dar oare am timp macar pe unul dintre ele sa-l pun in aplicare inainte sa fiu inhatata fara voia mea?
As putea fi prinsa cand as trece de lumina oferita de luna, sau cand as aprinde torta, sau cand as cauta cu disperare drumul cel bun pe care sa merg. M-ar putea trage cu usurinta inapoi oricare dintre ei sau chiar cainii lor care sunt mai mari decat mine si as putea ramane fara suflare in fata lor la fel ca restul cadavrelor de aici.
As putea sa ma adapostesc in spatele unei stanci si sa sar in spatele unuia dintre ei, astfel luandu-l prin surprindere si furandu-i hainele pentru a ma putea camufla. Strang si mai tare etuiul in mana si scot cutitul afara , formele lui ramanand impregnate in npielea palmei. Continui sa alerg in lumina sangerie pe care o lasa luna si patrund si mai adanc in pestera.
Am gasit torta. Am gasit drumul. Am fost gasita. In spatele meu tropotul bocancilor se aude in concordanta cu ritmul respiratiei greoaie din cauza drumului pe care au fost nevoiti sa-l parcurga din cauza mea.
Unul blod cu parul aproape alb tuns la milimetru cu ditamai strungareata ,iar altul chel cu un tatuaj bine ascuns dupa ureche, nu-mi puteam alege alti parteneri de tavaleala nici daca as fi intentionat. Tipul blond imi arunca o privire incruntata si se apropie considerabil de mine cu pumnii stransi. Ma rotesc la dreapta ca sa ies din raza pumnilor lui dar tot ce reusesc sa fac este sa ma trantesc ca un bolovan la pamant in propria agonie. Tot efortul meu de a scapa de ei a devenit in mai putin de un minut de-a dreptul zadarnic.
Secata de puteri, ingrozita de apropierea cuiva care ma poate farama cu bratele goale, dezamagita de efortul zadarnic pe care l-am facut pana sa ajung aici, sunt singurele lucruri care imi vin acum in minte.
S-a sfarsit. Tot ce mi-a mai ramas acum este pumnalul pe jumatate ruginit care sta inclestat in palma mea ascuns partial sub maneca bluzei, dar nu mai am forta sa ma avant cu el intr-un atac sau cel putin sa-l arunc mai departe de un metru.
Inima sta sa-mi sara din piept. Imi aud propriul horcait care imi iasa din plamani in locul respiratiei normale.
Blondul ma prinde de incheietura si ma ridica in picioare. Isi lipeste buzele aspre de urecile mele si le simt miscanduse.
-Ai crezut ca ai scapat papusa?Neee....isi stransoarea si mai mult pe bratul meu apropiindu-ma si mai mult de el.
Strang tare cutitul in mana si multumesc cerului ca nu m-a prins de mana in care se afla. Acum isi misa corpul in asa fel incat sa treaca in fata mea.
-Ce ai zice tu de putina distractie? Imi ranjeste si incep sa urasc si mai mult strungareata aia.
Tipul chel se intoarce cu spatele ca la un ordin si se indeparteaza usor de noi.
-Am auzit cate ceva despre tine, stai sa incerc sa vad daca imi pot aminti. Face o pauza si isi trece degetele pe sub barba ca si cand ar incerca sa-si aminteasca. A gata. Oare pacoste ziceau? Sincer ma asteptam la o adevarata aventura nu o mica fugareala in toiul noptii dar ce sa-i faci ai fost supraestimata, se mai intampla. Esti doar o chestie tremuranda demna de mila.
-Lasa-ma...
-Neee nu cred ca pot.
M-a tras brusc spre el iar respiratia lui fierbinte s-a asternut pe fruntea mea. Isi afunda mainile intr-o imbratisare in jurul taliei mele.Inca putin, doar un pas mai aproape de mine si pumnalul l-ar putea strapunge iar eu as putea fugi. Se apropie iar eu nu mai stau pe ganduri si imping inainte cutitul.
Lovesc cat pot de tare trupul care se sprijina de mine lasandu-l sa se prabuseasca. Cand dau sa ma misc stiu ca nu pot. Ceea ce tocmai am facut nu a fost ceva gandit.N-am avut timp sa ma gandesc la ce am de facut ci pur si simplu am actionat. Nu am luat nicio hotarare salvatoare. Altceva din mine a pus stapanire pe situatie si m-a facut sa actionez. Ma aplec sa vad daca l-am omorat.Nu. Inca mai traieste, oficial nu sunt o criminala.
Incep sa alerg din nou. Plamanii mi s-au relaxat iar acum respir din nou normal, insa picioarele imi sunt de doua ori mai grele decat erau inainte Drumul se ingurta tot mai mult iar eu ma inghesui in perete.
-La naiba cu tine. Celalalt ti.
Ma tin cu disperare de perete sa nu cad. Sub picioarele mele o fasie de pamant cat palma mea ma sustine. El este in urma mea, insa mult prea departe si marimea lui uriasa nu-l ajuta.Ma opresc ca sa trag inca o gura de aer. Infig pumnalul in perete si cu mana libera imi masez coapsele.
O mana se aseaza pe umarul meu si inghet. Cum a ajuns asa de repede la mine fara macar sa-l pot auzi.Prind pumnalul cu amlele maini si incep sa ma zbat sub atingerea lui pana cand nu o mai simt. Daca pe blod nu l-am omorat el sigur nu a avut aceiasi soarta.
Trag tare cutitul si mai am putin si ma alatur cheliosului in cadere. Imi lipesc si obrazut de pietre numai sa stiu ca nu cad. Merg pe margine si dau din nou de pamant, mult pamant sub picioarele mele si lumina.
Ies afara si ma las incalzita de razele soarelui, acum am ramas doar eu si el....
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu