Căldura Azulei pe pieptul meu are mereu acelaşi efect. Adorm imediat ce se propteşte de mine şi îşi îngroapă căpşorul ei micuţ în scobitura gâtului meu. Visez, simt asta. Sunt pe un câmp verde şi sunt singură. Ştiu că visez pentru că suntem în luna noiembrie, nu mai este niciun câmp înverzit acum, dar este primul vis pe care îl am şi în care nu înnebunesc aşa că mă las purtată de el. Picioarele imi sunt desculţe şi gustă din răcoarea ierbii. Vântul bate lin şi face iarba să tremure sub atingerea lui. Câţiva bujori rozalii animă verdeaţa. Culeg două flori şi le inspir parfumul catifelat. Miros diferit, miros a alcool.
Deschid ochii şi îl găsesc pe Matt cum se holbează la mine ridicând din sprâcene când scot un ţipăt.
-Ce naiba, îi arunc o pernă în faţă apoi îmi trec braţele ca un lanţ în jurul gâtului său şi îl aduc aproape de mine. Unde ai fost? De ce nu răspunzi la telefon? Şti că eşti căutat de dimineaţă?
Mirosul de alcool este şi mai tare acum. Îl pot şimţi cum îmi arde în nas. Sigur este ceva tare. Dau să mă desprind de el, însă el mă înfăşoară cu braţele şi nu-mi dă drumul.
-Am sunat şi ţi-am lăsat şi două mesaje să-ţi spun că n-am nimic,dar tu nu ai răspuns aşa că am venit aici.
Mă uit la telefon. Trei jumătate. Imediat trebuie să merg la detenţie.
-Nu nu nu, duc telefonul la ureche şi ignor faţa buimacă a lui Matt.
-Aris eu sunt, da da l-am găsit pe Matt este bine nu are nimic. Am nevoie de o favoare.
La auzul numelui său Matt se întoarce spre mine, dar cum ştie că vorbesc cu Aris nu se chinuie să întrebe nimic ci doar îşi dă teatral ochii peste cap.
-Mergi te rog în locul meu la detenţie eu trebuie să fac ceva, un suspin la celălalt capăt al firului, ei haide supraveghetor este antrenorul echipei de fotbal şi el nu ne cunoaşte.
-Unde-i Matt? Când ai vorbit cu el? E la tine, vin şi eu în cinci minute.
Înainte să-i pot răspunde Matt face semne disperat cu mainile să-mi dea de înţeles că nu are chef acum de Aris.
-Matt este... dar nu apuc să spun mai mult pentru că el îmi smulge telefonul din mână şi închide.
-Dacă îmi mai aud odată numele pronunţat de ea am să înnebunesc mai rău decât soră-sa.
-Matt!
-Ce? De parcă nu ştii cât de stresantă poate fi. Se lasă pe spate pe patul meu şi jonglează cu telefonul.
Îi i-au telefonul din mână şi îi trimit un mesaj lui Erin căreia îi cer acelaşi lucru, dar faţă de Aris ea acceptă din prima şi pune mult mai puţine întrebări.
Mă întorc spre Matt şi îl examinez cu atenţie. A crescut cel puţin 7-8 centimetri şi a pus o musculatură de toată frumuseţea pe el în anul ce trecuse. Acum a devenit unul dintre cei mai înalţi din echipă şi cei mai puternici. A fost ales în fiecare an căpitanul echipei, fluturându-i de sub nas postul lui Chace, iubitul lui Aris.
La fel ca mine începe să mă examineze din cap până-n picioarele desculţe şi încrucişate. Îmi trag repede pătura de pe pat pe mine încercând să ascund pijamaua cu Hello Kity de care el râde încă de când mi-a dat-o acum patru ani cred. Faţă de acum patru ani cămaşa este mult mai scurtă şi muuult mai strâmtă. Un zâmbet îi apare pe faţă imediat ce dau pătura de pe mine, iar eu scot limba la el aşa cum făceam când eram mici şi ne supăram unul pe celălat.
-Acum îmi vei spune unde ai dispărut toată ziua şi de ce miroşi ca un bar?
-Eu, a e complicat mai bine lasă. Apropo mor de foame cobor să văd ce ai prin frigider stomacul ameninţă să se mănânce pe el singur.
Chiar ştiu ce zice, nu am mâncat întreaga zi, iar acum că a adus vorba despre asta îmi estede două ori mai tare foamne ca înainte. Coborâm amândoi la bucătărie. Scotocesc prin frigider şi ca de obicei nu găsesc mare lucru. Doamna Rodriguez este singura care găteşte în casa asta, iar cum ea a plecat de dimineaţă să o viziteze pe sora ei nu a mai apucat să facă nimic de mâncare. I-au două cutii de îngheţată una de cacao mie şi cea cu mai multe arome lui.
-Deci asta sunt. Sunt suma greşelilor mele, a alegerilor pe care le-am făcut şi pe care le regret, a persoanelor pe care le-am iubit şi m-au lăsat. Sunt înconjurat de oameni nătângi care de droghează la greu, de fete care sunt gata să-şi piardă virginitatea în braţele mele fără să le pese. Am prieteni, dar sunt singur. Am părinţi, dar sunt orfan şi tu şti asta mai mult ca oricine. Mă cunoşti, mă mai şti? Tu mai şti cine sunt pentru că eu am renunţat de mult să mai caut.
Am rămas fără cuvinte.Mă gândesc la ce aş putea să îi răspund. În faţa mea stă o persoană rănită, cu un gol în suflet pe care se aşteaptă să îl umplu eu. Să pun ceva în el ca să nu mai fie gol şi rece. Dar ce aş putea pune acolo? Speranţă? speranţă pentru ce? Iubire? iubirea se uscă la fel de repede ca petalele unei flori smulse, rupi persoana, îi secătuieşti iumirea. Înţelegere, poate că de asta avem nevoie cu toţii. De cineva care să fie acolo pentru noi, să ne înţeleagă proastele obiceiuri să devenim mai mult decât pasiunea cuiva cum este Matt pentru Aris.
Îmi trec degetele prin părul lui, iar el îşi sprijină capul în căuşul palmei mele.Îl privesc lung, uitându-mă fix în ochii lui cenuşii li firavi şi ştiu că ceva îl apasă, ştiu că toată filozofia asta provine de undeva, că sufletul lui nu şi-a deschis porţile pentru o doză de sinceritate ca mai apoi să lase totul baltă şi să redevină drogatul simpatic din vecini. Etichetă pusă de Elena.-A plecat. Ăsta este singurul lucru pe care mi-l spune, apoi se ridică şi pleacă.
Ajung la Starbucks cu cinci minute mai devreme decât stabiliserăm. Îmi comand un latte şi privesc uimită cum mâinile lui îndemânatice modelează oarecum laptele şi spuma cafelei mele transformând-o într-o floare deschisă.
La masa de lângă fereastră o văd pe Erin cum îmi face discret semn cu mâna aşa că merg la ea. Cuprind ceaşca cu palmele şi o las să mi le încălzească până când buricele degetelor se înroşesc.
-Salut străine, mă bucur că ai dat şi tu din nou de frumuseţea civilizaţiei.Erin îmi rânjeşte după care îmi face loc lângă ea.
-Ha ha nostim, o împing cu umărul după care i-au o gură zdavănă din latte-ul meu cu extra lapte.
Nu apucăm să spunem nimic mai mult pentru că imediat îşi face apariţia Aris. Poartă o rochiţă roz şi un cardigan care îi ajunge până aproape de glezne. Se încruntă la mese şi la oamenii de la ele până când ne zăreşte. În spatele ei, ţinându-se de cardiganul lung, Paul, fratele ei mai mic se lasă târât de ea până la masa noastră.
-Traficul a fost îngrozitor, şi în plus am şi companie. Paul ne zâmbeşte din spatele ei apoi muşcă cu poftă din brioşa cu afine pe care am comandat-o pentru Aris.
-I-a priviţi aici.
Aris flutură prin faţă noastră cheile unui BMW, apoi le aruncă pe masă şi se aşează lângă fratele ei.
-Ghici cine are maşină nouă? Clipoceşte din buze apoi îşi dă cu un alt strat de gloss când îl vede pe Chace că intră în cafenea.
-Aris nu-mi spune că mai nou ai trecut la boşorogi milionari gata să-şi stoarcă conturile pentru o pradă mai tânără? Erin îşi uneşte sprâncenele în semn de nedumerire.
-Nope, momentan mă rezum la buzunarul alor mei, dar asta nu înseamnă că nu sunt deschisă la oferte.
Joe se uită urât la ea, dar decide că bioşa este mult mai importantă decât ea aşa că-şi continuă ospăţul.
În timp ce noi ne hilizim pe tema băieţilor pe care Aris i-a avut la activ, Fay se face comodă lângă doi trăgând-o cu ea pe Camille căţelul ei fără zgardă, care îşi face loc lângă Aris. Camille i l-a şterpelit de sub nas pe Matt cu doi ani în urmă şi Aris nu este genul care uită şi iartă.
-Salut fetelor, sper că nu întrerup ceva important. Fay ne prineşte pe toate apoi continuă, oricum dau o petrecere aşa că sunteţi invitate
-Vineri seara vă aştept la mine, partenerii sunt obligatorii şi vă rog să aibă măcar vârsta pentru carnet. Când ne holbăm la ea strâmbă din nas, Glumeam, dar serios căutaţi-vă parteneri.
După ce termină de vorbit cu noi, Camille îşi unduieşte corpul şi merge la masa băieţilor unde se aşează în poala lui Chace. Îşi trece unchiile lungi şi roşiatice peste obrazul lui uşor ţepos şi râde fals imediat ce el spune ceva. Continuă să-i vorbească plimbându-şi unghiile pe braţele lui, apoi pe piept. Îl sărută apăsat pe obraz lăsându-i o urmă imensă de ruj roşu deschis.
Stacojie la faţă Aris apucă brioşa pe jumătate mâncată a fratelui ei şi o zdrobeşte între degete. Se ridică în picioare şi porneşte spre masa lui Chace, iar eu deja îi pot auzi pe ceilalţi băieţi cum strigă în cor '' Bătaie între puicuţe''.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu